Ceai

Când vine vorba de politică, ne îmbulzim toţi (vorbesc şi despre mine) să scriem ceva, să ne dăm cu părerea, social, mai puţin, divertisment, deloc, credem că dacă suntem bloggeri, sau dacă avem blog trebuie doar despre lucruri serioase să scrim, dar eu vreau să scriu despre ceai, şi ce acum?

Ceaiul nu este o simplă băutură, care odată ce ajunge în gură face bulbuci, dă senzaţie dulce şi se mişună spre stomăcel, mai târziu creând senzaţie de "vreu la viceu", ceaiul este acea băutură, pe alocuri energizantă, care ajută la mişcarea minţii, la menţinerea organismului, la încălzirea lui, de e frig, la răcirea lui, de e cald, şi nu în ultimul rând care ne dă o senzaţie plăcută. A bea ceai e o artă, pentru că strămoşii noştri îl savurau doar la ocazii speciale, acum îl bem pe la intersecţii, sau prin baruri cu un pahar de plastic de 25 de bănuţi.

Fie şi acel păhăruţ de plastic, dacă nu ai o cană la îndemână, dar ceaiul se bea încet, ca fiecare picătură să ajungă bine, să o simţim la gust, apoi, peste vreo jumătate de oră să ne gândim la cabinetul pe uşa căruia e desenat un băieţel ce face pipi. Ceaiul e băutura nobilă, utilizată zi de zi, pentru unii oră de oră, ceaiul e mai mult decât apă, pacheţel şi zahăr... . Vă mulţumesc!

| Vadim Zgherea 2011