Mamă, la mulți ani! Te iubesc, scumpa mea!
Azi e născută mama mea, și într-o zi cu ea și președintele Statelor Unite, Barack Obama. Însă ziua de azi a trecut cam neobișnuit pentru mine, hai că vă povestesc!
La serivicu a fost totul ca lumea, dar după, mai ceva! Mergeam eu spre casă, adică să iau un maxi-taxi să îmi odihnesc oasele după muncă. Mi-a venit ideea să iau un alt drum, paralel cu cel obișnuit, hai că nu e nimic încă, dar câțiva oameni mă priveau suspect pe stradă, cu ochi așa frumoși, de parcă eu eram superstar în acțiune. Da, mi-am aranjat părul cu mâna, dar nu am făcut o faptă eroică! Poate că avem ochelari se uitatu așa, cine știe?!
Merg prin fața primăriei Chișinău și TRONC în fața mea o reporteră de la Jurnal mă salută și-mi cere să adrsez o întrebare primarului, căci vine ziua lui curând, am adresat-o, m-a mai rugat să îi cânt La mulți ani, dar nu am făcut-o, în primul rând că azi e ziua mamei, dar și gâtul era să mă dea de gol cu cântatul. Întrebarea o vedeți la Jurnal TV, e bună, aștept și răspuns de la Chirtoacă! Așa, merg eu mai departe, îmi veni gândul să merg să iau un cadou mamei, se amânase mai devreme ideea că nu aveam bani, dar acum am și am mers la magazinul în care deseori intram, dar se vede cât de mare client sunt eu că nici ora de închider nu o știu. Era închis, evident! Nu știu de ce nu m-am disperat. Merg fără nici un gând în minte mai departe și văd un magazin exact ca același, doar că mai jos, pe aceeași stradă, deschis! Woow, Dumnezeu îmi citește gândurile! Intru, iau cadou și ies. Merg mai departe, intru în maxi-taxi, mergem pe drum, și se urcă în microbuz câțiva oameni, normali desigur, dar zici că-s din film. Așa aer aveau împrejur, nu jucau teatru, dar zici că tu ești om în cadru și în preajma ta se filmează un film. Până acum nu am văzut așa faze. Dar în filme vreau să mă filmez! Așa că azi parcă ar fi fost și ziua mea, dar totuși e a mamei mele!
Și ca să închei cumva articolul, menționez și specific, de azi nu mai scriu pe Vox-uri! Gata, am terminat! Este blog, eu sunt blogger, aici rămân, pe teritoriul meu! Pentru că situația e următoarea, pe VoxPublika au ajuns toți neformatorii de opinie care au transformat siteul într-un twitter sau chiar facebook, unde cenzura și incultura e la ea acasă. Iar ca să completez pagina, nu mai scriu nici pe VoxReport. Acolo e ordine, nu mă plâng, acolo e bine să scrii, dar eu sunt blogger și am spațiul meu, nu mă bag în 100 de case. Să trăiți! Vă mulțumesc!
| Vadim Zgherea 2011
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu