 |
| Pisica e cam strașnică, dar și ea s-a întrebat dacă e cineva! |
"Mă numesc Vadim. Încă nu am 18 ani", așa de scurt poate fi discursul meu pentru a merge peste hotare. Desigur că primesc răspuns negativ. Deși putea fi mai lung începutul, și răspunsul putea să bucure, dar, să nu mă aprind în apă, trăiesc în Moldova.
"Moldova este țara cu...", taci naibii comentator prost ce ești. Muzica străină e frumoasă, eu nu am pașaport și nu e albastru, pentru nu-l am. Cât despre cetățenie, încă nu o am, am să o am odată, dar când numai eu știu. Și mă simt bine, cât de bine se poate simți un deținut? Așa e și la mine. Stau în țara asta nenorocită, în care dacă vreau să comand un produs pe internet trebuie să aștept 3 ani ca să pot plăti banii, că dacă nu plătesc repede vin să mă facă de râs în fața vecinilor că sunt un infractor. În țara în care dacă vreau să merg în Cahul, trebuie să întreb de șoferi de rute libere, căci la casa de bilete îmi spune că nu mai sunt sau "shto hatite maladoi vilavek?". În țara în care nu am toalete publice și trebuie să merg la medic din această cauză, căci reproșurile sunt pe măsură, de ce nu mi-am făcut treaba acasă, dar și replica e bunicică "Nu-ni era a c*ca atunși!".
