4 iulie 2010

Un pas...intre indiferenta si dragoste...dar si invers!

Nu ne gandim, uneori, ca celui din jurul nostru ii este greu. Evitam situatiile neplacute noua, de a ajuta pe cineva. Intoarcem privirea de la ceva injositor, pentru unii, insa pentru noi indiferent. Dar, daca pentru o clipa am lua locul si statutul celuilalt, o-m mai fi indiferenti? Vreau sa vorbesc azi despre cum ajung oamenii mici oameni, iar cei bogati, nu toti, dar indiferenti-monstri. sau despre cum cei mari isi dau seama de raul provocat de indiferenta.

Poveste poate incepe cu un "A fost odata...", ca in copilarie, insa acum totul este altfel. Sa ne inchipuim un domn, stimabil, cu o aroganta neestimata si cu un accent rusesc, stalcind romana. Alaturi, sau, sa nu exagerez, jos, o batranica, cersea. Isi cerea uneori si drepturile, batranica, acum doar cersea, cu vorbe. Domnul astazi nu s-a oprit. Nici nu simtea prezenta batranicai, sau, se facea ca nu o simte. Veni a 2-a zi, pe neprevazute domnul avea nevoie de o prezenta la posta. Dupa ce isi rezolva toate treburile, inainte de a parasi localul, se gandi, cat noroc avuse azi, daca nu-l ajuta Dumnezeu putea sa piarda totul. Azi, parca mai diferit, venise sufletul la om. Batranica cersea, cu vorbe, cum facea mereu, in momentul cand domnul se indrepta spre usa tacu-se, parca s-ar fi saturat. Omul se opreste, cugeta vre-o 30 de secunde, se intoarce, se da in fata bunicutei si spune "Afla ca poate tu, poate altcineva s-a rugat pentru mine. Azi Dumnezeu m-a ajutat sa inving greutatile. Si situatia de ieri mi-a dat o lectie. Poate chiar nu tu te-ai rugat pentru mine, insa eu vrea azi sa fac ceea ce de mult timp nu am facut, sa ajut un om fara putere.". Omul lasa in cosul bunicutei mai mult decat ar fi lasat un om de bun-suflet vreodata. Insa in mintea lui ramane un lucru firesc, caci "Te afli in situatie neplacuta atunci cand esti indiferent, altfel doar ai de castigat." Indiferenta este o epidemie ce se poate trata. Purssimplu spune NU INDIFERENTEI! "

M-a inspirat si imaginea la scrierea acestui articol, insa ideea a propus-o Lena, prietena mea buna care deja a 2-a zi ma ajuta, cu idei, la dezvoltarea gandurilor din Blogul Meu! Multumesc Lenei si voua, tuturor celor care a-ti citit sau macar deschis acest articol. Asta inseamna mult pentru mine!


| Vadim Zgherea 2010

1 comentarii:

Anonim spunea...

foarte bine spus shi gindit!....lucrurile mari uneori pot deveni marunte shi cele mici pot capata o valoare!

Trimiteți un comentariu